vot

Euro-alegerile, surpriza sau strategie?

25 mai a venit, au venit şi alegerile, oamenii au ieşit la vot, au ales şi au aștepat momentul concluziilor. Aşa cum a venit ziua alegerilor, a venit şi ziua rezultatelor, care au fost extraordinare pentru unii şi dezastruoase pentru alţii. Campaniile electorale, au dat roade pentru Alianţa PSD-UNPR-PC, dar se pare că au fost complet inutile pentru partide din opoziţie. La nivel naţional, harta României este roşie, Alianţa reuşind să obţină majoritate de voturi în 33 de judeţe, în timp ce pe locul doi nu s-au aflat democrat liberalii, sau liberalii, ci UDMR. Acest scor a fost obţinut cu ajutorul minorităţii maghiare care trăieşte în judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Satu Mare şi Sălaj. Cel puţin dezamăgitoare sunt rezultatele liberalilor şi ale democrat liberalilor care au reuşit să obţină majoritate în câte un judeţ. După o campanie intensă, în unele judeţe din ţară, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut un scor record de 58,51% de voturi, în judeţul Olt, PNL a reuşit să câştige judeţuil Călăraşi, cu un scor de 34,93% din voturi, mai mare totuşi decât singurul scor victorios al PDL, care a reuşit să câştige alegerile în judeţul Alba, cu un procent de 27,60 % din voturi.

Surpriza, nu a constat în delimitarea celor două flancuri de atac viitoare (fiind mai mult decât clar că vor urma zile interesante, în care vom afla cum şi în ce mod se vor alia partidele de dreapta împotriva colosului de centru stânga), ci mai curînd rezultatele candidatului independent Mircea Diaconu care a avut, în unele municipii rezultate chiar mai mari decât partidul său de origine, PNL.

O treime din români au mers la vot în week-endul 24 – 25 mai, mai mulţi decât la ultimele alegeri parlamentare, care l-au reinstalat pe Traian Băsescu în scaunul de preşedinte. Acest lucru nu poate decât să ne bucure, în contextul în care ştim cu toţii cât de dificil ni se pare să lăsăm deoparte activităţile de duminică pentru a merge la secţia de vot să punem ştampila pe unul dintre politicienii care ni se pare că ne-ar lua în considerare interesul.

Prezenţa la urne, la nivel naţional a fost de 32,16% din votanţi, cea mai mare prezenţă înregistrându-se în judeţul Olt – 46,75% (acolo unde şi Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut şi cel mai mare procentaj), iar cea mai scăzută prezenţă fiind cea din Maramureş, unde doar 25, 31% dintre votanţi au pus ştampila pe buletinul de vot.

În Moldova, judeţul cu cea mai bună prezenţă la vot a fost Botoşani, unde 32,29% dintre votanţi şi-au exprimat oficial părerea. Botoşani este urmat îndeaproape de judeţul Bacău, cu 31,18 % de votanţi activi, Neamţ cu un procent de 29,57%, Suceava cu 29,21 %, codaşii clasamentului fiind Iaşi cu 28,41 %şi Vaslui cu 28,22% de votanţi care şi-au pus încrederea în europarlmentari.

Din totalul de alegători înscrişi în listele electorale, 18.219.749 alegători înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne 5.911.232,adică o treime dintre românii cu drept de vot au simţit necesitatea exprimării dreptului la opinie. S-au înregistrat 5.566.005 de voturi valabil exprimate (94,15%), iar 344.980 (5,83%) au fost declarate nule.

Lista parlamentarilor care vor ajunge în Parlamnetul Europei,în ordinea procentajului obţinut, sunt:

Alianţa PSD-PC-UNPR – 16 mandate:

  1. Corina Creţu – vicepreşedinte PSD, în Parlamentul European din 2005. Corina Creţu a fost purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale în mandatul lui Ion Iliescu, 2000-2004, fiind aleasă senator la alegerile din 2004. În prezent este la al doilea mandat de europarlamentar

  2. Ecaterina Andronescu – vicepreşedinte PSD, fost ministru al Educaţiei, în parlament aleasă pentru a cincea legislatură consecutiv. Între 1996 -2008 a fost deputat, iar începând cu 2008 până în prezent este senator. 

  3. Cătălin Ivan – europarlamentar ales în 2009, este purtător de cuvânt al PSD şi preşedinte al organizaţiei PSD sector 1 .În trecut a fost preşedinte al Preşedinte al Organizaţiei Judeţene TSD Iaşi.

  4. Dan Nica– deputat PSD la al cincilea mandat, a fost ministru al Comunicaţiilor în guvernele Ponta şi Năstase. Dan Nica a fost ministru de Interne în 2008, însă a pierdut mandatul de la Interne după ce a declarat, înaintea alegerilor prezidenţiale din 2009, că cei din PDL fraudează votul. Nica a fost cercetat pentru abuz în serviciu în dosarul Poşta Română, însă nu a fost pus sub urmărire penală.

  5. Maria Grapinia fost al doilea lider PC care, alături de ministrul Agriculturii, a fost ministru IMM-urilor, Turismului şi Mediului de Afaceri în guvernul Ponta II. Grapini este în prezent deputat în colegiul 3, Timişoara, aleasă pe listele USL.

  6. Damian Drăghici– senator UNPR, a fost în 2012 consilier de statpe problemele romilor în aparatul de lucru al premierului Victor Ponta. Artistul de etnie roma este singurul muzician român care a câştigat un premiu Grammy.

  7. Daciana Sârbu– soţia premierului Victor Ponta, este în Parlamentul European din 2005 când a fost desemnată observator din partea României. între 2003 şi 2004 a fost secretar de Stat, Preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi secretar de Stat, Direcţia Programe pentru Tineret, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

  8. Ioan Mircea Paşcu– este europarlamentar la al doilea mandat din partea PSD. A fost deputat în Parlamentul României. În primii doi ani după Revoluţie a fost consilier prezidenţial al preşedintelui Ion Iliescu şi ulterior secretar de stat la Ministerul Apărării Naţionale. Între 2000 şi 2004 a fost ministru al apărării în Guvernul Năstase. 

  9. Viorica Dăncilă – europarlamentar la primul mandat, este în PSD din 1996. A fost preşedinta Organizaţiei de Femei PSD Videle şi consilier local în aceeaşi localitate. Din 2005 pâna în 2009 a fost preşedinta Organizaţiei Judeţene de Femei a PSD Teleorman şi membră în Consiliul Naţional al PSD.

  10. Sorin Moisa – este şef de cabinet al comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş.

  11. Victor Boştinaru – europarlamentar la al doilea mandat. Între 1990 şi 2000 a fost deputat PD. În 2001 s-a înscris în PSD, fiind consilier pentru politică externă şi relaţii internaţionale al preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valer Dorneanu(martie 2001- octombrie 2004 şi ianuarie 2005 – aprilie 2006). În ultimele luni ale lui 2004 a fost secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe.

  12. Ciprian Tănăsescu – este fiul fostului senator PRM Dan Claudiu Tănăsescu. Este la al doilea mandat de europarlamentar. Este de profesie medic.

  13. Doru Frunzulică – fost deputat PSD, este secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

  14. Laurenţiu Rebega– preşedinte PC Prahova şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

  15. Claudia Ţapardel – este vicepreşedinte al TSD

  16. Cristea Andi Lucian – consilier parlamentar

PNL – 6 mandate

  1. Norica Nicolai – a fost procuror, avocat şi lector universitar. A fost secretar de stat la Ministerul Muncii şi Solidarătăţii Sociale în perioada 1997 – 2000. Ulterior, a fost senator, în perioada 2004 – 2008, din partea PNL. Din 2009 este membru al Parlamentului European, din partea PNL.

  2. Adina Ioana Vălean– este soţia liderul PNL, Crin Antonescu. A fost profesor de matematică, a lucrat ca director în mai multe ONG-uri, ai căror membri fondatori erau, printre alţii, CrinAntonescu şi Dinu Patriciu. A intrat în PNL în anul 1999, iar în anul 2004 a fost aleasă deputat în Parlamentul României. În 2009 a fost aleasă europarlamentar din partea PNL. De asemenea, ea este vice-preşedinte al grupului politic ALDE din Parlamentul European.

  3. Ramona Mănescu– are o vechime de 23 de ani în PNL, însă cariera sa politică se leagă, în mare parte, de cea a soţului său, Rareş Mănescu, primarul sectorului 6 şi omul de încredere a lui Crin Antonescu. A fost europarlamentar ales în 2007 şi reconfirmat în 2009. A fost ministru al Transporturilor timp de şase luni, până la ieşirea PNL de la guvernare, la începutul lunii martie 2014.

  4. Cristian Buşoi– fost medic şi notar, a intrat în politică în 1996, fiind până în 1998 vicepreşedinte fondator al Organizaţiei Tineretului Naţional Liberal (TNL). În perioada octombrie 2002 – mai 2004, a fost consilier al vicepreşedintelui PNL Călin Popescu-Tăriceanu, iar între decembrie 2004 şi aprilie 2007, deputat. În 2009 a fost ales, din partea PNL, europarlamentar. A ocupat funcţia până în iunie 2013, când a fost numit la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS). funcţie din care a demisionat odată cu ieşirea PNL de la guvernare.

  5. Renate Weber– de profesie jurist, s-a implicat activ în apărarea drepturilor omului. A fost avocat, lector universitar, preşedinte al Fundaţiei Soros România şi al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din România, şi consilieră a lui Traian Băsescu (2004 – 2005). La alegerile pentru Parlamentul European din 2007, a fost aleasă eurodeputat din partea PNL, iar la alegerile din 2009 a câştigat un nou mandat de europarlamentar, pe lista aceluiaşi partid.

  6. Eduard Hellvig – a fost consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu (1999 – 2000) şi deputat în Parlamentul României (2004 – 2008). Timp de un an, 2006 – 2007, a fost ales să facă parte dintre primii europarlamentari ai României. În 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru prezidenţiale. A făcut parte din Guvernul Ponta, ca Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar în septembrie 2013 a demisionat din Camera Deputaţilor pentru a prelua unul dintre posturile de europarlamentar rămase libere după demisiile Ramonei Mănescu şi a lui Cristian Buşoi. Este secretar general al PNL.

PDL – 5 mandate:

  1. Theodor Stolojan – în prezent europarlamentar PDL. După mai multe propuneri pentru candidatură la prezidenţiale şi pentru postul de premier, pe care Stolojan le-a anulat, se pare că s-a hotărât să rămână într-o funcţie mai confortabilă.

  2. Monica Macovei– fost procuror şi avocat, este în prezent europarlamentar PDL. În peroada 2004-2007 a fost ministru al Justiţiei, iniţiind o serie de reforme în sistem şi eliminând steguleţele roşii puse de Comisia Europeană. Anterior poziţiei de ministru al justiţiei a condus Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki.

  3. Traian Ungureanu – publicist, este europarlamentar la primul mandat din partea PDL. Este membru în  Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi în Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova.

  4. Marian Jean Marinescu – membru PD din 1992, având o serie de funcţii de conducere în organizaţia Dolj, este europarlamentar PDL din 2007 până în prezent. Este vicepreşedintele Grupului PPE-DE din cadrul Parlamentului European.

  1. Daniel Buda – fost deputat, Daniel Buda este liderul PDL Cluj.

UDMR – 2 mandate:

  1. Iuliu Winkler – este la al doilea mandat de europarlamentar UDMR. A fost  subprefect al judeţului Hunedoara, între 1999 şi 2000, şi ulterior deputat  până în  2004). În perioada 2004 –  2007 a fost ministru delegat pentru Comerţ în Ministerul Economiei şi Comerţului, iar pentru o scurtă perioadă de imp, în 2007, a fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţie.

  2. Csaba Sógor, pastor reformat, şi-a început activitatea politică în anul 1990. A fost ales ca senator din partea judeţului Harghita, pe listele partidului UDMR, în legislatura 2000-2004. A fost reales ca senator în aceeaşi circumcripţie electorală, pentru legislatura 2004-2008. În 2007 a fost ales eurodeputat din partea UDMR.

PMP – 2 mandate:

  1. Cristian Preda – profesor universitar, a fost europarlamentar ales pe lista PDL în 2009. A făcut parte din grupul reformiştilor din PDL, alături de Monica Macovei şi Sever Voinescu, fiind ales prim-vicepreşedinte al partidului în 2012.

  2. Siegfried Mureşan – La 33 de ani are o carieră de tehnocrat. El este consilier principal la PPE. De asemenea, a fost consilier al preşedintelui Comisiei pentru Aafceri europene

1 Independent:

  1. Mircea Diaconu. Fost senator PNL, Mircea Diaconu a candidat ca independent după ce liberalii l-au scos de pe listă ca urmare a deciziei ANI de incompatibilitate, reconfirmată de Înalta Curte. Cu toate acestea, Diaconu a reuşit să se înscrie în cursă după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a dat undă verde în ciuda deciziei BEC şi a Tribunalului, în pimă restanţă. Mircea Dicaconu poate fi numir , fără urmă de echivoc, unul dintre marii câştigători ai acestui scrutin, el find votat de peste 300.000 de români.

2009 – 2014

În comparaţie cu ultimele alegeri europarlamentare din 2009, scena politică şi aşa colorată a României, arată oarecum diferit. Faţă de mandatul trecut putem observa mici schimbări, însă majoritatea celor care au avut un mandat de europarlamentar a păstrat această funcţie şi pentru următorii ani. Daca unele formaţiuni politice au făcut o rocadă, PNL ocupând anul acesta poziţia a doua, poziţie pe care în 2009 o ocupa PDL, altele au dispărut pur şi simplu sub pragul de 5%. PRM, Forţa Civică şi Noua Republică sunt doar trei dintre partidele care nu au reuşit să obţină 5% din voturi, fapt pentru care nu se regăsesc în delegaţia României la Bruxelles.


2009

PSD + PC – 31,07% 
PD-L – 29,71% 
PNL – 14,52% 
UDMR – 8,92
PRM – 8,65%
Elena Basescu – 4,22%

2014

Alianţa PSD-PC-UNPR – 37,6%

PNL – 15%

PDL – 12,23%,

Mircea Diaconu – 6,81%,

UDMR cu 6,3%,

PMP cu 6,21%.

Cele 32 de mandate de eurodeputaţi sunt ocupate în conformitate cu procentajul obţinut. Din nefericire, în mandatul acesta nu se regăseşte niciun sucevean, având în vedere ca locul 6 eligibil, al lui Orest Onofrei s-a dovedit a fi un loc fără prea multe şanse.

Rezultatele europene

Uniunea Europeană a demostrat din nou că diversitatea este unul dintre punctele sale forte. Cu alte cuvinte, prezenţa la vot a fost de un minim de 13%, în Slovacia, la procentajul uriaş de 90 % pe care Belgia şi Luxemburg l-au înregistrat. La nivel European, prezenţa la vot s-a situat, bineînţeles, la mijlocul acestui interval, de 13 %-90%, şi anume un procent de 43,11 % dintre alegătorii europeni şi-au făcut timp pentru aceste alegeri. E drept, în Belgia şi Luxemburg, votul este obligatoriu, fapt care a atras o prezenţă atât de mare la vot.În Grecia, Franţa şi în Germania prezenţa la vot a înregistrat o creştere uşoară, dar în multe ţări din Europa de Est cetăţenii au absentat acest scrutin în număr mai mare faţă de anul 2009, când au avut loc ultimele alegeri europene.

Votul european exprimat în perioada 22-25 mai 2014 a asigurat 211 locuri în Parlamentul European parlamentarilor afiliaţi PPE (Popularii Europeni), în timp ce socialiştii au asigurate 193 de mandate. Celelalte formaţiuni de la nivel European au ocupat, în ordine descrescătoare, 74 de mandate – pentru Alianţa Liberal-Democrată Europeană- 58 de mandate pentru Verzii europeni, în timp ce extrema stângă a obţinut cumulat, 47 de mandate. Din cele 751 de mandate de europarlamentari, doar 39 sunt disponibile pentru Europenii Conservatori şi Reformişti. Liderul PPE, Joseph Daul, a declarat pentru presă că “oamenii au votat pentru responsabilitate şi solidaritate”.

Cătălina CHITIC

About cronicasatului

Check Also

Nunta de aur Fantanele, editia a VI a (5)

Nunta de Aur editia a VI-a, comuna Fantanele, 26 decembrie 2014

Vineri, 26 decembrie 2014, în a doua zi de Crăciun, cetățenii din comuna Fântânele, împreună …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *