sediu_b

PRIMARUL COMUNEI PARTESTII DE JOS

… un optimist incorigibil

Comuna Pârteştii de Jos este un loc pitoresc încon­jurat de dealuri, unde pădu­rile stau de pază. O comună unde fiecare loc e înțesat, parcă, de privelişti încân­tătoare. Primarul comunei, Toma Ioan Pavel, mărturi­seşte că „în Pârteştii de Jos ţăranul este omul absolut”. Deşi este la primul mandat, edilul comunei a reuşit să schimbe aspectul comunei şi să o modernizeze, utili­zând toate resursele uma­ne şi materiale de care a dispus. La numai doi ani de la alegeri, Toma Ioan Pavel pare a fi destul de optimist în ceea ce priveşte viitoare­le proiecte pentru Pârteştii de Jos.

Deşi sunteţi la pri­mul mandat, aţi reuşit să schimbaţi comuna şi să le uşuraţi localnicilor nivelul de trai. Pentru viitor ce vă propuneţi?

– Până în prezent am contribuit la reabilitarea drumurilor comunale, pe o lungime de cc. 6,6 km. Am reuşit să alimentăm cu apă o parte a comunei Pârteş­tii de Jos, am introdus ser­viciul de salubrizare şi am efectuat lucrări de întreţi­nere la instituţiile publice. În continuare, îmi propun să modernizez alte drumuri comunale, să investesc în infrastructură şi nu numai. Proiecte sunt multe, banii sunt puţini. Eu sper în conti­nuare să fac ceea ce mi-am propus, aşa cum am facut şi până acum. În campa­nia electorală, vreau să vă spun, eu nu am făcut pro­misiuni pe care să nu le pot îndeplini, ci ceea ce am zis, am făcut. Important este să reuşesc să le uşurez oame­niilor munca. Să continui alimentarea cu apă a comu­nei, acolo unde încă nu s-a ajuns.

Câte sate aveţi în ad­ministrare?

– Deleni, Vârfu Dealului şi Pârteştii de Jos.

Concret, cu ce se ocu­pă oamenii din această lo­calitate?

– În prezent, oamenii se ocupă cu agricultura. Din nefericire, după anul 1990, majoritatea au început să plece în străinătate. Situ­aţia financiară i-a împins pe localnicii din comuna Pârteştii de Jos să renunţe la traiul de acasă şi să emi­greze. Pot spune că, din cei aproximativ 3000 locuitori, 500 sunt plecaţi. Este, to­tuşi un număr mare, dar eu sper ca în viitor să se re­tragă spre casă. Dacă ar fi existat fabrici în localitate, probabil am fi vorbit acum de un număr mic de emi­granţi. Există salina de la Cacia, unde mai pot merge oamenii la muncă şi o mică fabrică la noi în comună. În rest, agricultură.

Descrieţi în câteva cu­vinte ţăranul din Pârteştii de Jos.

– Omul de aici, din Pâr­teştii de Jos, este harnic, gospodar, cuminte, de mul­te ori chiar prea cuminte. Mai vin şi spun „domnule primar ştiţi, aş vrea dacă se poate, doar dacă se poa­te…” – „Dacă pot să te ajut, te-ajut, dacă nu, îţi explic de ce nu pot eu face nimic. Nu sunt pârâcioşi ca-n alte comune, dar mi-așdori să fie mai ambiţioşi.” Totuşi, oamenii din comuna mea sunt înţelegători şi respectă legea.

Despre comună ce ne puteţi spune?

– Comuna Pârteştii de Jos are o suprafaţă de 5128 ha. Veţi putea vedea Cămi­nul Cultural în cadrul căru­ia este şi biblioteca, iar de curând am reuşit să obţin şi să finalizez un pro­iect „Biblio-net”. Mai exact, ştiind că nu toţi copii au acces la inter­net, am cumpărat calculatoare şi le-am conectat la internet. Zilnic, vin acolo peste 20 de elevi. De ase­menea, în fiecare sat există câte o biserică, frumos construită şi cu ar­hitectură aparte. Mă pot mândri că la mine în comună există un număr de 5 şcoli, printre care Grupul Școlar „Nicanor Moro­şan”. Acest lucru permite tuturor elevilor din comu­nă să poată absolvi 12 clase, indiferent de situ­aţia financiară. Este foarte greu pentru un ţăran să îşi poarte copilul la un liceu din oraş. Este costisitor. Din nefericire, elevii nu îşi pot construi un viitor aici.

Care ar fi punctele for­te ale acestei comune?

– … mai multe. Aflată în­tr-o zonă cu peisaj mirific, localitățile comunei oferă posibilităţi nebănuite pen­tru dezvoltarea turismului, pentru creșterea animale­lor, apicultură și legumicul­tură în sere şi solarii. Sunt convins că tineretul au­tohton, mai „destupat la minte”, se va debarasa de conservatorismul bătrânilor și va da curs ideilor nova­toare, conform cerințelor actuale.

Vedeti comuna Pârteş­tii de Jos devenind oraş peste câteva zeci de ani?

– Nu cred că asta e mo­delul şi nici nu îmi doresc să ajungă oraş. Impozitele ar deveni mai mari şi atunci oamenii nu ar avea banii să le plătească, deci nu e bine. Eu sper doar să se moder­nizeze comuna şi să aibă condiţii ca la oraş, dar să îşi păstreze statul de „co­mună”.

După ce principii vă ghidaţi în viaţă?

– Ar fi mai multe. Întot­deauna am dorit să le ofer celorlalţi un bun exemplu personal, să fiu un om co­rect. Înainte de a lua o decizie m-am pus în locul persoanei vizate, pentru a încerca să înţeleg de ce a acționat în maniera respec­tivă. Bineînţeles, în toate situaţiile am respectat le­gea și bunul simț.

Ce preţuiţi la oamenii ce vă înconjoară?

– Cinstea și loialitatea.

Şi ce detestaţi?

– Detest făţărnicia, min­ciuna și oamenii ușuratici.

Care este programul unui primar?

– Nu există program. Pot spune că, într-un an îmi iau condeiul de odihnă doar o săptămână. Şi atunci îmi sună telefonul de parcă aş fi la primărie.

În încheiere, v-aş ruga să adresați un gând celor ce au citit acest interviu.

– Le doresc ce prețuiesc eu mai mult: sănătate și în­țelegere. Prin intermediul ziarului „Cronica Satului”, pe care-l citesc şi îl apre­ciez, le adresez tuturor ci­titorilor invitația de a veni la noi în comună, pentru a ne cunoaște ospitalitatea și a constata că tot ce am re­latat mai înainte este ade­vărat.

Sabina TIPA

About cronicasatului

Check Also

Nunta de aur Fantanele, editia a VI a (5)

Nunta de Aur editia a VI-a, comuna Fantanele, 26 decembrie 2014

Vineri, 26 decembrie 2014, în a doua zi de Crăciun, cetățenii din comuna Fântânele, împreună …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *