image013

VOCEA SATULUI

IZVOR PLIN DE GUNOAIE ÎN FÎNTÎNELE

În comuna Fîntînele exis­tă un pârâu care dă bătăi de cap localnicilor, mai ales celor care locuiesc în aval. În pârâul cu pricina se arun­că gunoaie, fapt care duce la poluare pe termen lung, și mai ales la inundații. La fiecare ploaie mai serioasă, oamenii sunt în pericol să le fie inundate culturile, graj­durile și nu în ultimul rând casele. Pânza freatică a fost afectată de gradul mare de poluare din zonă, dar deo­camadată nu s-a luat nicio măsură. În speranța că vom face auzită vocea localnici­lor, am stat de vorbă cu acei locuitori care s-au arătat bucuroși să ne împartă câ­teva informații.

Coșuleanu Aurel, 41

Câte izvoare colectea­ză pârâul care trece prin Stamate?

– Două.

Am înțeles că sunt probleme? Inundații. Din cauza resturilor menajere, personal ați avut proble­me? Curăță cineva acest pârâu?

-Da, numai eu, Aurel!

Stați foarte aproape de acest pârâu, a fost cazul să ajungă apa până la casă?

-Deocamdată nu, dar mai – mai.

La Bănești am înțeles că se bifurcă, și că a inun­dat.

-Da, e inundație acolo, din cauza iazului, că nu-i dau drumul la iaz. Trebuie să-i dea drumul. Are la pod, la Bănești, nivel, și trebuie să-i dea drumul.

Eu am înțeles că s-a deviat de la curs, datorită blocajului provocat de re­sturile menajere, e adevă­rat, ce credeți că ar trebui făcut?

-Primăria, ar trebui sa vină cu utilaje, să curețe zona.

Coșuleanu Silvia

Ați spus că a venit domnul primar pe aici, să vadă situația?

– N-a fost el, a fost dom­nul vice cu șeful de post, dar nu s-a luat nicio măsu­ră. Tot au spus că trebuie să ducă apa. Să vină, să sape, că dacă ți-aș arăta în casă, tot e umed și ud până și grajdul este afectat. Nu are unde să se scurgă, apa vine de la 2 izvoare, de la Dănila și de aici. Să se facă ceva, să vină cu utilaje, dar dacă primăria nu se implică…

Ați fost la Primărie?

-Am fost, am strâns și semnături. Și nu s-a luat ni­cio măsură. S-au tot între­bat ce să facem, și cum să facem.

Apa de băut, de unde o luați?

– Din fântână, de unde? Nu e strălucită, dar ce să facem?

Bejinaru Tinca, 64 ani, Stamate

-Moșneagul meu are 74 de ani, și nu vine nimeni să ne ajute. Uite ne îneacă apa, cum stăm noi aici, în vale.

Ați vorbit mai departe, v-ați adresat autorităților?

– Da, am mers la Primărie, dar primarul când ne vede, fuge. Asta-i problema. Și, o mizerie de nedescris, care vine pe gârla asta, și toată se strânge aici. Eu sunt gu­noierul satului. Cine vrea să vină să vadă, să vină aici pe „colțul vesel”. Tot e numai mizerie. Când mă duc la Pri­mărie, primarul tot zice ‹ Am să fac, tanti Tinca, am să fac, am să vin să văd ›. De când e domnul primar la comuna Fîntînele, nicioda­tă nu a venit să vadă cum trăim noi. Asta nu-i ceva de râs, asta-i ceva de plâns. Noi suntem doi oameni bă­trâni, bolnavi, nu putem să ținem piept la toate gu­noaiele astea, la toată apa, care se scurge tocmai de la Corocăiești, și de la 2 izvoa­re din Stamate.

De când, a devenit pâ­râul o problema?

-De la Revoluție. Pe tim­pul lui Ceaușescu, în grădi­nă aici, era imaș, era po­rumb, morcov și acuma e stuf, papură și baltă. Și nu vine absolut nimeni. Am fost la Primărie, și domnul pri­mar l-a luat pe domnul vice și pe domnul Leonte, că nu știu ce funcție îndeplinește, ei au venit, s-au uitat și s-au întors înapoi la Primărie, că era bine și călduț. Asta-i treaba.

Călin Jean, 84 ani, Bă­nești.

– Aveți probleme cu acest pârâu, am înțeles că a inun­dat în zona dvs.

– A inundat! E vorba de pârâul care vine de la Sta­mate. Ultima dată am fost la primar prin februarie – martie și ne-a spus că aș­teaptă bani de Uniunea Eu­ropeană. Nu sunt bani. Aici trebuie excavator, trebuie muncă. I-am spus să vină sa vadă ce este de făcut. Să vedem cum să facem, dar să vină măcar să vadă, însă nu a venit. I-am zis, că așa cum a pus balastru pe alte străzi din sat să pună și la noi, pe valea asta, dar nu a mai pus nimic. Noi o să ne strângem toți oamenii, și dacă nu vrea să vină la noi, o să mergem noi la Suceava la Consiliu.

La Bănești de când per­sistă această problemă?

– De mai mult timp. Pri­marul dinainte, a venit, s-a interesat, a rezolvat pro­blema, dar de când e ăsta nou, nu a mai făcut nimeni nimic.

Minodora B., 80 ani, Bă­nești.

– Acum câțiva ani în urmă au venit doi ingineri și au măsurat. Ne-au întrebat dacă nu îi lăsăm să ne facă niște șanțuri, prin grădină, ca să nu ne mai inunde. Dar o vecină de aici nu a fost de acord, și nu s-a mai făcut nimic. Primarul a spus să avem răbdare, să primească bani de la Uniunea Europea­nă.

Ați făcut reparații la casa, cine mai este în situ­ația dumneavoastră?

– Da, păi, toți avem case­le așa…mai ales când vine apa…

Apa din fântâni este potabilă?

-La mine e bună,. Am no­roc că este fântâna mai sus.

Deci ați fost, ați vorbit cu primarul?

-Da am fost, a zis cum prinde bani, cum vine și ne ajută. Dar până atunci, mă­car o mașină – două de ba­lastru să ne aducă aici, pe stradă.

L-am intalnit pe Lazăr Petru, consilier local în co­mună.

Acesta era familiarizat cu această situație, dânsul făcând parte din adminis­trația anterioară, atunci când mai mulți săteni au mers în repetate rânduri la Primărie. După cum, chiar dumnealui declară, ultima activitate legată de acest subiect, pe care primăria a întreprins-o a fost acum mai bine de doi ani:

-Referitor la gârla care vine de la cele două izvoare de la Stamate, în anii tre­cuți, mai exact în mandatul celălalt, ne-am deplasat la fața locului, dar cetățenii și-au depus gunoaiele pe pâ­râu, și-au făcut podină din lemn, iar gunoaiele se duc în aval de casele lor, ceea ce face să se colmateze șan­țul, iar când s-a mers să se curețe, au spus că este pro­prietatea lor, refuzându-ne accesul.

Când se întâmpla asta?

– Acum doi ani. Au fost alocați bani din bugetul lo­cal, dar proprietarii nu ne dau voie, nu putem face nimic.

Chiar dacă se inundă gospodării din aval?

-Chiar și așa, nu putem face nimic, fără acordul proprietarilor, și nu sunt nici cooperanți. Întrucât tot ceea ce s-ar scoate din râu, ar trebui depozitat pe marginea șanțului oamenii nu sunt de acord. Spun că au culturi și că nu se poate.

Ioan Sofronie, vicepri­mar comuna Fîntînele.

-Domnule viceprimar, le­gat de problema cu pârâul Sălăgeni, ce ne puteți spu­ne?

-Pârâul Sălăgeni colma­tează o serie de terenuri ale unor cetățeni care nu pot cultiva nici măcar pășune pe aceste suprafețe. Este în atenția conducerii primăriei să se dea drumul nivelului iazului din satul Bănești, să curgă în pârâul Văduleț, iar din Văduleț să se verse în Si­ret. Astfel se vor decolmata aceste suprafețe, iar oame­nii vor putea să-și cultive terenurile. Practic, una din probleme o reprezintă nive­lul crescut al iazului.

De-a lungul timpului s-au tot strâns deșeuri, apa nu-și mai poate continua cursul, se vor lua măsuri de strângere a gunoaielor?

-Strângerea gunoaielor este o problemă mai veche vizată de autoritățile lo­cale, dar unii cetățeni nu înțeleg că există mașini de gunoi care vin regulat să-l colecteze, și pur și simplu aruncă gunoiul, îl acoperă cu noroi și astfel crește ni­velul mâlului, fapt pentru care apa nu poate trece de aceste blocaje.

În cele din urmă, am luat legătura cu primarul, care ne-a explicat întreaga situație, ba chiar a venit și cu vreo două soluții, care, declară acesta, vor fi puse imediat în aplicare.

Gheorghe Cornea, pri­mar comuna Fîntînele.

– În ultimul timp, dat fiind faptul că a plouat ex­trem de mult, canalul de la Bănești s-a colmatat. Deo­camdată nu am avut posibi­litatea să mergem pe teren să rezolvăm problema, dar sperăm că atunci când vre­mea se va mai îndrepta să reușim să mergem acolo cu buldoexcavatorul să rezo­vlăm problema oamenilor.

Au mai fost probleme de acest gen?

– Da, îmi aduc aminte că în celălalt mandat, fostul viceprimar a fost în teren și a decolmatat cu o echipă de lucrători, și de atunci până acum nu au mai fost proble­me așa mari.

Nivelul iazului repre­zintă vreun risc?

– Da, și acolo este o pro­blemă, dar vrem să dăm drumul la deversorul de la Călugăr, și sperăm ca apa să-și revină la limitele nor­male.

O altă veste bună este că pe data de 3 Iunie, a.c., s-a emis Ordinul de începere a lucrărilor la drumurile co­munale si podețele afectate de inundații. Peste 7 km de drum și 20 de podețe vor fi modernizate în satele Sta­mate și Slobozia. Drumurile vizate sunt: în satul Stama­te – DC 65 (din Valea Lacu­lui până la Școala Primară 2) – 2,6 km și DC 89C (de la hotarul satului Stamate până în dreptul locuinței lui Coșuleanu Gheorghe) – 0,9 km și în satul Slobozia – DC 89B – 3,5 km.

Slobozia, comuna Fîn­tînele

Oltița Todircă, interpre­tă de muzică populară

– Am copilărit în comuna Fîntînele, fiind născută în Slobozia, îmi aduc aminte cu nostalgie de vremurile în care mă jucam pe malul pârâului.

De mai bine de 20 de ani nu mai locuiesc în Slobozia, pentru că drumurile vieții m-au purtat către alte loca­lități, dar mă întorc mereu cu drag aici și mi se pare că timpul într-adevăr s-a scurs și peste geografia satului. Tot caut acel pârâu lângă care am crescut și unde mă jucam cu tălpile goale în apă, și nu-l mai găsesc, pentru că, din câte am înțe­les nu mai curge pe aici. Îmi aduc aminte că se chema pârâul Sălăgeni, și din păca­te acum nu mai este decât mâl uscat.

Cum vedeți astăzi satul copilăriei dumneavoastră?

– A îmbătrânit satul meu natal. La biserică oamenii nu mai ajung, că sunt prea bătrâni. Îmi amintesc că pe vremuri erau niște oameni curajoși, nici comuniștii nu au putut să-i mute de aici. Părinții mei au constru­it casa în care stau acum, dar mai aveam vecini care dacă era inundați de pârâu, mergeau la partid să ceară să fie mutați. Ai mei, însă, nu au plecat niciodată. Și ca ei mai sunt și alții, care au o dragoste nemărginită pentru pământ, cu rădăcini adânci în aceste locuri. Pe vremuri, comuniștii s-au răzbunat pe localnici, nu le-au pus curent electric, nu le-au pus fir de telefon. Eu până la 14 ani nu am avut curent electric acasă. Oamenii au fost și sunt să­raci aici, și puținul pământ pe care îl au l-ar fi îngrijit mai bine dacă pârâul ar mai trece pe aici. Școala de aici e închisă; îmi amintesc câți copii veneau la școala din sat, eram așa de mulți, însă acum toți merg la Fîntînele. M-aș bucura să fie întrebu­ințată ca loc de întâlnire, să vină primarul să facă ședin­țe aici, că poate doar așa o să fie îngrijită. Dacă un lucru nu e folosit, nu e nici îngrijit, în timp piere, și e păcat să lăsăm o fărâmă de istorie în paragină.

 

Ionel CURCAN

About cronicasatului

Check Also

vocea-satului

Vocea satului – aprilie

Juravle Paraschiva, 72 ani din Brodina, supărată că nu se poate descurca cu pensia. Plânge …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *