BACALAUREATUL CEL DE FIECARE AN

An de an, aşteptăm cu sufletul la gură rezultatele de la Bacalaureat şi an de an rămânem uimiţi de gândurile mai mult sau mai păuţin năstruşnice pe care le au elevii de clasa a XII-a în cursul examenului. Unii dintre aceştia au rămas stupefiaţi când au văzut că genul liric, adică poezia, este din nou tema subiectului 3 astfel, că au lăsat pe foaia de examen perle care mai de care ma interesante. Am cules câteva pentru dumneavoastră, pentru amuzament, dar mai ales pentru învăţare de minte.

Pe lângă confuzii şi exprimări comice, liceeni au transmis şi mesaje profesorilor corectori, sperând că astfel vor reuşi să le câştige indulgenţa pentru o notă de trecere.

„Ne mai vedem vreo 3 sesiuni deacum încolo, că dau de vreo 2 ani, e grea frate româna asta, sunt mulţi termeni”, a scris unul dintre candidaţi.

Un altul, revoltat că are din nou poezia la subiectul principal, a avut un mesaj vulgar pentru profesori: „Băi, fac ceva pe voi, nu se poate, e al zecelea an când dau ăştia liric, dar uite vă scriu eminescu – ion”. Într-un moment de sinceritate, un elev a dat vina pe profesorul de la clasă pentru slaba sa pregătire pentru examen: „profa mea de română la clasă nu făcea nimic, făcea meditaţii şi lua banii colegilor, iar eu nu am facut nimic, am citit Moromeţi, ca asta ne-a zis că ne dă”. Un alt candidat a venit cu o altă explicaţie pentru lipsa de pregătire: „eu ma duc la ASE, nu-mi trebuieşte româna”.

Un candidat a fost şi mai vehement: „Oricum mori de foame cu cultura, ce dracu”, în timp ce altul consideră că tinerii trebuie să se menajeze pentru a face faţă volumului de lectură: „Tre să ai grijă de tine frate ca să ai o viaţă liniştită şi să poţi citi toate operele astea”.

La interpretarea poeziilor, deşi autorii aleşi au fost consideraţi de profesori ca fiind accesibili, elevii s-au întrecut în perle:

„Riga Crypto era o ciupearcă cam dură, faţă de baieţelul ei lapona Enigel”

„Nu-ţi voi lăsa decât bunăciuni după moartea ta poete”

„Luceafarul este o stea puternică dar de fapt era el Eminescu o căuta pe Veronica Micle, cât de mult o iubea pe săraca fata”.

„Ion de Eminescu are influenţe balzaciene, ce le împrumuta de la Proust”

„Romanul Luceafărul este incredibil, are 175 de strofe, este cel mai lung din poezia românescă”

,,Romanul Luceafarul este incredibil, are 175 de strofe’’

“În romanul «Ion» scris de Tudor Arghezi, este vorba despre povestea unor oameni de la țarã care…”.

“Poezia «Luceafărul» a lui Eminescu are 98 de versuri”, a scris un elev bârlãdean dovedind cã habar nu are de diferenţa dintre versul şi strofa unei poezii. Altul a completat foaia de examen cu “Cãtãlin nu face niciun sacrificiu în schimbul iubirii, el o priveşte în mod normal, natural fapt ce se întâmplã numai oamenilor comuni”.

„Nu înţeleg de ce avem poezie când toţi copiii au zis că nu le place poezia. Doar aşa ca să luăm note mici”

„Dacă aş putea să îmi scriu punctul de vedere şi să fiu sincer cu aceste activităţi de îndrumare a lecturii elevilor aş spune că ele nu au niciun rost pentru că oricum nu mai citeşte nimeni cărţi. Toţi preferăm să ne jucăm jocul ăla cu păsările pe telefon (nu pot să i dau numele că se consideră reclamă)”

„Două motive literare sunt că scriitorul e talentat şi că n-are servici, aşa că scrie şi vinde romanele”

„Rolul interogaţiilor retorice e să-ţi răspundă cineva când nu ştii unele lucruri. Doar că nu te aude nimeni, întrebarea e doar de design”

„O secvenţă temporală este când omul se uită la ceas. Dacă se uita la o hartă era o secvenţă spaţială şi dacă punea o muzică era o secvenţă auditivă”

„O expresie modernă cu cuvântul ‘os’ este ‘iOs’. I vine de la Internet”

„Rolul verbelor la imperfect e să înţelegem că autorul era la început şi nu scria chiar grozav. Mai târziu în opera artistică criticii au observat că totul a devenit perfect, mai ales verbele”

„Aş vrea să comentez, dar nu ştiu ce înseamnă talazurile. Consider că la română puteam fi lăsaţi cu dicţionare şi la matematică cu calculator. În alte ţări aşa e”

„Eminescu e cel mai mare romancier din literatură română, având poezii precum: Luceafărul…”

„Rolul cratimei face o pauză între “câte” şi numărul hârtiilor”

„Rolul cratimei este de a evita iadul”

„Propoziţie cu expresia os: Când i-am zis că îmi trebuie mai mulţi bani de buzunar, tata mi-a spus că ofticosu roade osu”

„Verbele la imperfect sunt împrumutate de poeţi de la olteni că ei spun cu învăţai, fusei, mâncai. Şi au impresia că sunt mai şmecheri dacă le scriu în textele lor”

“Un element al întâlnirii în contextul spaţio-temporal este internetul. Pentru că întâlnirile cu scriitorii contemporani nu pot să aivă loc decât pe net, deoarece nu se coboară ei să vină să stea de vorbă prin şcoli”

“Virgula are aici un rol despărţitor, fiind singura care face ca versul să se înţeleagă aşa cum a dorit autorul”

”Vino luceafăr blând să ne iubim nespus’’

”Iubirea ce ţi-o port floare albastră e mareeee, nu poate fi măsurată în cuvinte ‘’

”Nu uita iubirea învinge’’

”Leoaica l-a muşcat pe romancier de cap şi de ochi mai târziu’’.

Cu toate aceste sclipiri de inteligenţă, media de absolvire a Bacalaureatului, pe ţară ajunge aproape la 60%, mai mare decât în anii trecuţi. Să sperăm că şi la anul vor exista perle, dar mai cu seamă să sperăm că procentul de trecere a examenului va şi el mai mare.

Cătălina C.