Home / Sport / Din istoria fotbalului sucevean – imagini si cuvinte

Din istoria fotbalului sucevean – imagini si cuvinte

Adrian Pîrgaru, reputatul om de sport al cotidianului „Crai nou”, a avut amabilitatea de a ne pune la dispoziție câteva materiale – text și fotografie – despre ce a însemnat începutul fotbalului sucevean. El însuși fost fotbalist, redactorul își începe cariera sportivă la „piticii” antrenați de celebrul Florin Nitu. Anii `85-`86 îl găsesc ca junior la echipa de tineret a CSM-ului, unde joacă până in `87-`88, perioada intrării echipei sucevene in Divizia A. Urmează o perioadă de pauză din cauza unei accidentări, pentru ca ulterior să evolueze în divizia C la Carpati Gălănești. Adrian Pîrgaru este fiul nu mai puțin celebrului Dan Pîrgaru, nea Dan, cum l-au cunoscut tribunele, cel care, atât cât a trăit, și-a dedicat o bună parte din suflet redării cu acuratețe și pasiune a fenomenului fotbalistic și nu numai din județ.

Juniorii anilor `70 ai CSM Suceava

Cel de-al cincilea episod al istoriei fotbalului sucevean în imagini o dedicăm echipelor de juniori. De-a lungul anilor, formaţia fanion a Sucevei a avut şi grupe de juniori de excepţie, o parte dintre ei reuşind să ajungă fotbalişti, o parte dintre ei pierzându-se pe „drum” din diferite motive. De menţionat faptul că, de-a lungul anilor, micii iubitori ai jocului cu balonul rotund au avut şi antrenori, şi chiar mentori de excepţie. Majoritatea dintre ei erau foşti jucători, dar au fost şi tehnicieni cu un fler deosebit şi cu un tact psihologic de excepţie.
Pentru acest episod al istoriei fotbalului sucevean am ales o generaţie de excepţie a juniorilor suceveni şi un antrenor de legendă în fotbalul juvenil. În fotografie puteţi vedea echipa de juniori a CSM Suceava din anii 1970, echipă de care multă lume îşi va aminti cu siguranţă. În rândul de sus, de la stânga la dreapta: Puiu Marin, Simionescu, Mircea Şlic, Coman, Aursulesei, Franciuc, Gologan (antrenor), în rândul de jos, în aceeaşi ordine, Moraru, Şopîrlă, „Pepe” Armeanca, Damian şi Iavorenciuc. Din fotografie lipsesc alţi trei jucători care au ajuns fotbalişti cu F mare, Teo Stredie, Lorin Avădanei şi Gabi Nicola. Deşi în imaginea formaţiei de juniori din 1974 apare ca antrenor Gologan, şi el fost jucător al Sucevei, mentorul şi creatorul echipei a fost regretatul profesor Dinu Olaru. Înzestrat cu un „ochi” deosebit în ceea ce priveşte descoperirea marilor talente, profesorul Olaru a avut un mare merit în dezvoltarea centrului de copii şi juniori ai Sucevei, metodele lui de antrenament şi bunul său simţ proverbial fiind deosebit de îndrăgite de cei mici.
Echipa de juniori prezentată în fotografie a fost foarte aproape de a ajunge la turneul final al Campionatului Juniorilor Republicani, dar, dintr-o eroare a conducerii CSM Suceava, a ratat acest lucru.
„Ţin şi acum minte că în penultima etapă a seriei noastre am avut un dublu meci cu Liceul de Fotbal Bacău. La Suceava am câştigat cu 1-0, cu golul lui Aursulesei, iar în deplasare am remizat, scor 1-1, pentru noi marcând Franciuc.
Pentru a ne putea califica în ultimul act al Campionatului Republican mai aveam doar un hop, un joc cu echipa din Oneşti, joc pe care l-am fi câştigat cu siguranţă. Din nefericire, conducerea clubului nostru din acei ani, în loc să ne trimită la Oneşti, ne-a trimis la Târgu Ocna şi astfel am pierdut partida prin neprezentare. Păcat, deoarece am avut o generaţie de excepţie şi meritam să ne confruntăm cu cei mai buni”, ne-a povestit unul din componenţii echipei de juniori a CSM Suceava 1974, Mircea Şlic (actualmente component al „echipei” gazetăreşti de la „Crai nou”).
Trebuie de spus că, de-a lungul anilor, mai multe generaţii de juniori au fost foarte aproape de calificarea la turneul final, dar de fiecare dată s-a întâmplat ceva „neprevăzut”. În acei ani, formaţia de juniori trăia în „umbra” celei de seniori, micii fotbalişti visând să ajungă „mari” în tricourile celor pe care-i vedeau prin gard pe „Areni”. Pe atunci nu erau pe tricouri numere „turbate” ca în prezent, gen 77 sau 55, ci de la 1 la 11 pentru titulari şi apoi de la 12 la, eventual, 24 pentru rezerve. Pentru un tricou cu numărul 10, de exemplu, era bătaie, iar cei mai mici îl purtau şi la şcoală, pe sub uniformă, deşi, după multe spălări, el avea nişte mâneci care le ajungeau până la genunchi.

About cronicasatului

Check Also

”Nuntă de aur” la Fântânele. Au fost sărbătorite cinci cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie

Ediția a 19-a a evenimentului „Nunta de Aur” din comuna Fântânele a adus în prim-plan …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *