RANDAMENTUL MUNCII

Productivitatea muncii agricole din România a crescut, anual, în medie cu 6,4% de la aderarea la Uniunea Europeană (2007), dar este de peste trei ori mai mică decât productivitatea muncii agricole la nivelul UE, se arată în ultimul raport al Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală în ţările europene.
Un agricultor danez produce cât 12 agricultori români
O unitate de muncă agricolă (adică echivalentul unei norme întregi de muncă) produce în România, anual, bunuri şi/ sau servicii agricole în valoare de 4.300 de euro, ceea ce înseamnă 29% din cât produce, în medie, o unitate de muncă agricolă în UE, adică 15.000 de euro, se arată în documentul Comisiei Europene, care ia în calcul media productivităţii din ultimii 3 ani.
Singura ţară din UE care are o productivitate a muncii agricole sub cea a ţării noastre este Letonia, cu 3.400 de euro anual / unitate de muncă agricolă.
Pe primul loc în UE la productivitatea muncii agricole se află Danemarca (53.800 de euro anual/ unitate de muncă agricolă), urmată de Olanda (48.500 de euro anual / unitate de muncă agricolă) şi de Belgia (38.000 de euro anual / unitate de muncă agricolă).
Productivitatea muncii agricole este strâns legată de nivelul de tehnologizare a agriculturii, precum şi de nivelul de comasare a terenurilor agricole. Mai exact, cu cât terenurile agricole sunt mai comasate, iar activităţile agricole sunt mai tehnologizate, cu atât afacerea agricolă este mai profitabilă.
Nu-i de mirare că România este codaşă la acest capitol în condiţiile în care deţine cele mai multe exploataţii agricole din UE (circa 3,8 milioane de exploataţii, adică peste 37% din numărul total de ferme la nivelul Uniunii Europene), dar care au o suprafaţă medie de doar 3,7 hectare (cel mai mic nivel din UE).
Spre comparaţie, în UE, media este de 14,5 hectare de teren agricol/ exploataţie. În cazul ţărilor membre vechi ale Uniunii Europene, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole creşte până la 23,6 hectare.
În România, pentru a lucra o exploataţie agricolă de 100 de hectare de teren agricol, sunt necesare aproximativ 12 unităţi de muncă agricolă, în timp ce media Uniunii este de 6 unităţi de muncă/ 100 de hectare. În statele membre vechi ale Uniunii Europene, este nevoie de doar 4 unităţi de muncă agricolă pentru a lucra 100 de hectare de teren. Diferenţa este dată, în mare parte, de gradul de tehnologizare al fermelor agricole.

Ferme mai puţine, dar mai mari – tendinţa agriculturii europene
Pentru că fermele mai mari şi mai tehnologizate aduc mai mult profit, nu este de mirare că agricultura europeană se confruntă cu o reducere a numărului de ferme şi a numărului de agricultori, în timp ce creşte suprafaţa medie a exploataţiei agricole.
Astfel, numărul de ferme din Uniunea Europeană a scăzut de la 15 milioane de unităţi în 2003, la doar 10 milioane de unităţi în 2010.
Odată cu numărul de ferme, a scăzut şi numărul unităţilor de muncă agricolă, de la 12 milioane UMA în 2005, la 10 milioane UMA, în 2010.
În schimb, a crescut suprafaţa medie a exploataţilor agricole, de la 11,9 hectare în 2003, la 14,3 hectare, în 2010

Ana M.