Cu toții știm că transportul de masă lemnoasă pe drumurile publice ale României se face numai cu documente în regim special. Această măsură are scopul de a preveni pe cât posibil transportul de lemn tăiat ilegal. Țara noastră are o tradiție din 2008, de a urmări traseul lemnului de la pădure până la agentul economic care îl folosește într-o formă sau alta. Acest sistem se numește SUMAL și funcționează în regim informatic. Acesta a fost creat pe baza unui act normativ, care este acum în schimbare.
Aceste schimbări survin unor noi moduri de a transporta lemnul, ilegal, moduri care nu mai pot fi urmărite de actualul program SUMAL. Unul dintre aceste moduri consta în folosirea de acte de înregistrare mai mult sau mai puțin veridice, care aveau ca scop mascarea unui oarecare volum de masă lemnoasă, în vederea comercializării sale ilegale.
Guvernul a decis să aducă modificări actului normativ din 2008, modificări care vot intra în vigoare la 1 octombrie 2014. Aceste modificări sunt efectuate în baza unei hotărâri de Guvern nr. 470, care aduce noi obligații, mai drastice, pentru agenții economici. Gestionarea și transportul vor fi urmărite mai îndeaproape pentru a reduce folosirea sau comecrializarea ilicită a lemnului din fondul forestier.
Una dintre modificări se referă la „radarul lemnului”. Această modificare avea în vizor introducerea în sistemul SUMAL a tuturor actelor de gestiune ale lemnului, până la data de 5 ale fiecărei luni, iar Inspectoratul de Regim Silvic și de Vânătoare putea verifica veridicitatea acestora abia după o lună. Practic, această documentație ar trebui să oglindească cantitatea de lemn tăiat, și cantitatea de lemn ajunsă la agentul economic, adică, pe parcursul transportului să nu mai „apară” lemn fără proveniență.
Marea schimbare așadar, se referă la introducerea tuturor datelor în sistemul SUMAL, imediat după plecarea lemnului din pădure, pentru a putea fi verificat și după 10 kilometri. În momentul în care lemnul se încarcă el se înregistrează în SUMAL. Mai mult, primitorul lemnului are obligația de a verifica veridicitatea sursei și a actelor însoțitoare ale lemnului. Aceasta era una dintre portițele prin care se „păcălea”SUMAL-UL. Verificarea se va face în baza unor coduri online, pe care le primește emitentul. Primitorul trebuie să verifice codul, iar dacă codul nu este valabil, nu ar trebui să mai primească lemnul.
„Sistemul nu este perfect, sunt anumite deficiențe care îngreunează procesul de verificare, însă din octombrie vom aduce îmbunătățiri considerabile.. Chiar și dacă nu avem conexiune la internet, atât emitentul cât și primitorul vor avea acces la un cod offline, care se valideaza în maximum 6 ore”, ne-a declarat într-un inteviu șeful Serviciului de control silvic, Aurel Dumitriu
Până acum, emitenții aveau la dispoziție o lună de zile pentru a face rost de certificatul de proveniență, fapt care era destul de greu de verificat, ulterior. Un alt aspect se referă obligarea operatorului economic de a folosi un sistem de „due-dilligence”, adică de a obliga primitorul să verifice proveniența lemnului. Și primitorul trebuie să verifice astfel încât să-și asume și primitorii o răspundere pentru lemnul pe care în cumpără sau îl prelucrează.
Cea mai ușoară sancțiune este aplicarea unei amenzi de cel puțin 20.000 de lei, iar pentru nereguli mai mari blocarea activității agentului vinovat, sau chiar închiderea firmei, pot fi cele mai drastice sancțiuni. Pedeapsa compelemntară tuturor acestor sancțiuni este confiscarea lemnului care nu poate fi verificat, sau nu are acte de proveniență.
Începând cu 1 ianuarie toți cei care nu au instalat sistemul „due-dilligence”nu vor mai putea exploata lemnul, întrucât este necesar ca ambele părți ale tranzacțiilor cu lemn să își asume responsabilitatea acțiunilor sale.
Se modifică și perioada unui aviz de trasnport, de la 72 de ore, cât este în prezent, la o perioadă de la 6 la 72 de ore, în funcție de distanța pe care se efectuează transportul. În 72 de ore, până în prezent, se puteau efectua mai multe transporturi pe același aviz, fapt care încuraja transportul ilicit. Astfel un transport pe o distanță de 50 de km, spre exemplu, va avea un aviz de maximum 6 ore, pentru a împiedica efectuarea a două sau mai multe transporturi pe același certificat. De asemenea, agenții economici nu vor mai putea cere câte avize vor, ci acestea vor fi personalizate cu numele agentului economic, și numărul de eliberări de avize va fi stabilit în funcție de activitatea agentului economic, suprafața de pe care exploatează, sau pe care o dețin, care este media lunii precendente de lucru și, cel mai important, nu vor fi transmisibile.
Prin aceeași hotărâre de Guvern, pomii de iarnă nu vor mai avea timbrele cu care ne-am obișnuit până acum, pentru că sunt prea scumpe, greu de urmărit și de verificat. Astfel se revine la o metodă mai veche, dar eficientă, de a amprenta pomii cu ciocanul dreptunghiular pe secțiunea de tăiere.
La momentul actual, recodrul transporturilor ilegale îl deține județul Neamț, acesta, la fel ca și județul Suceava având o suprafață considerabilă de fond forestier. Astfel, pe primele două locuri ale acestui clasament trist se află Neamț, cu un volum de 18.122 mc, și Suceava 12.700 mc de lemn. Pe locul 3 se află județul Bacău unde s-au identificat 11.300 mc de lemn fără acte de proveiență, sau cu acte nevalabile. Pe locurile 4 și 5 se află Iași și Botoșani cu 4600 mc, respectiv 1233 mc de lemn exploatat ilegal. Nu vă gîndiți că cei din Botoșani si Iași sunt oameni cinstiși, aceste cifre cu mult mai mici din cauza suprafeței mai mici de fond forestier din aceste două județe.
De reținut este faptul că aceste transporturi ilicite au fost descoperite de inspectorii I.T.R.S.V., dar avînd în vedere că astfel de controale efectuează și Direcția Silvică, Poliția și Jandarmeria, și Ocoalele Silvice din mediul rural, volumul de lemn exploatat ilegal poate fi mult mai mare.
Iată deci destul motive pentru care Hotărârea de Guvern trebuie să aducă modificări aspre. Masa lemnoasă este în scădere, cererea este mare, iar dacă nu responsabilizăm atât emitenții cât și primitorii de masă lemnoasă, riscăm să rămânem fără păduri, din lăcomia celor care urmăresc să se îmbogățească de pe urma exploatării și transportului ilicit de lemn. Putem ajunge destul de repede din județul cu cea mai mare suprafața de pădure în cea mai grav exploatată, totul în detrimentul nostru, al tuturor.
Cătălina C.