ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

Alegerile europarlamentare bat la ușă, iar scena politică este analizată îndeaproape de specialiști. Evoluția participării eu­ropenilor la alegeri arată o scădere continuă a prezenței la vot. În graficul alăturat se pot observa motivele pentru care oamenii lipsesc de la vot.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE DIN ROMÂNIA

În aceste condiţii, meri­tă aruncată o privire asupra celor pe care partidele vor să-i trimită pentru a ne re­prezenta în Parlamentul Eu­ropean.

Şi asta pentru că, în ul­timii doi ani, ne-am dat cu toţii seama cât de impor­tant este să alegem oamenii potriviţi care să vorbească pentru România.

În primul rând, e foarte greu ca în această hărmălaie generală să se audă și voci­le oamenilor raționali. În al doilea rând, nici Traian Ba­sescu și nici Victor Ponta nu au interesul să piardă timpul în discuții despre viitorul eu­ropean al României.

La alegerile din 25 mai vor veni un sfert dintre alegătorii cu drept de vot, mai simplu spus, va fi o confruntare între galerii, între susținătorii fanatici ai unei părți sau ai alteia.Protagonștii nu pierd timpul să atragă în această con­fruntare nedecișii. Astfel, după cum văd eu, obiectivul politic al lui Traian Basescu e să-l învingă pe Blaga și să blocheze o alianță PNL-PDL post alegeri, iar obiectivul lui Victor Ponta pare a fi să mai stoarcă tot ce se poate din discursul anti Băsescu pentru a-și crea un funda­ment puternic pentru alege­rile prezidențiale.

Este normal ca amândoi să fie extrem de interesați să ocupe scena politică, ast­fel încât ceilalți lideri să nu se mai audă. Au și cele mai puternice arme: Traian Ba­sescu – tribuna de la Cotro­ceni, Victor Ponta – cea de la Palatul Victoria dacă nu s-a mutat încă la Ministerul Apărării.Vineri, 25 aprilie 2014, a început campania pentru alegerile europarlamentare din 25 mai, care se va în­cheia în dimineața zilei de 24 mai, cu 24 de ore înainte de deschiderea urnelor. 15 formațiuni politice și 8 can­didați independenți se luptă pentru 32 de locuri în Parla­mentul European.

În 2014, România va tri­mite în Parlamentul Euro­pean 32 de eurodeputați, cu unul mai puțin decât în actuala legislatură, după aderarea Croației la Uniunea Europeană, în iulie 2013, și ca urmare a aplicării Trata­tului de la Lisabona.

În contextul în care pre­zenţa se anunţă a fi una rela­tiv redusă, valoarea fiecărui vot este mare, astfel încât creşte şi importanţa mesa­jelor cu care partidele ies în faţa alegătorilor. Şi tot în acest context, cel puţin teo­retic cresc şi şansele candi­daţilor independenţi.

CINE SUNT CANDIDATII PENTRU P.E.

Dintre cele 15 formați­uni politice înscrise, Biroul Electoral Central a aprobat listele intregrale a doar 10 formațiuni: Alianța electora­lă PSD-UNPR-PC, PNL, PDL, PMP, UDMR, Forța Civică, PP-DD, PNȚCD, Partidul Al­ternativa Socialistă și Alian­ța Națională a Agricultorilor. În privința altor 5 partide, au fost aprobate liste parția­le, unul sau mai mulți candi­dați fiind excluși de pe lista inițială: PRM, Noua Republi­că, Partidul Verde, Partidul Ecologist Român și Partidul Dreptății Sociale.

ORDINEA FORMATIUNILOR POLITICE PE  BULETINELE DE VOT

În urma tragerii la sorți, efectuate pe 17 aprilie, PDL va ocupa prima poziție pe buletinele de vot, în timp ce pe locul al doilea se află PMP, UDMR pe trei, PSD-UNPR-PC pe patru, PNL pe cinci și PRM pe șase, acestea fiind formațiunile care au deja reprezentanți în Parla­mentul European. În continuare, pe buleti­nele de vot figurează Alian­ța Națională a Agricultorilor (locul 7), Partidul Dreptății Sociale (8), Noua Republi­că(9), Partidul Verde (10), Forța Civică (11), Partidul Ecologist Ro­mân (12), Parti­dul Alternativa Socialistă (13), PNȚCD (14) și PP-DD (15).

Formațiuni­le politice sunt urmate de can­didații indepen­denți, începând cu poziția a 16-a, prima fiind Corina Ungu­reanu, iar ultimul, Valentin Dăeanu. Fostul senator PNL și ministru al Culturii Mircea Diaconu ocupă penultima poziție a buletinelor de vot

ABSENTII ȘI SURPRIZELE 

13 dintre actualii euro­parlamentari români nu vor candida, pe 25 mai, pentru a reprezenta România în PE, majoritatea pentru că nu au mai avut loc pe listele formațiunilor din care fac parte. Europarlamentarul PNL Ovidiu Silaghi, însă, va candida pentru un nou man­dat de deputat la alegerile parțiale care vor avea loc în aceeași zi cu cele europene. El și Eduard Hellvig i-au în­locuit pe Ramona Mănescu și Cristian Bușoi, în luna sep­tembrie, în PE. Aceștia trei se regăsesc însă pe listele pentru 25 mai.

CUM VOTEAZĂ ROMÂNII DIN STRĂINĂTATE ȘI CEI PLECATI DIN LOCALITATE

Românii care se află în afara țării în ziua votului vor putea să-și exercite dreptul de vot la una dintre cele 190 de secții de votare organiza­te în sediile misiunilor diplo­matice și consulare ale țării noastre, în baza cărții sau a buletinului de identitate. Cetățenii români care însă au domiciliul în străinătate pot vota în baza cărții de identitate provizorii sau a pașaportului.

CÂT CÂȘTIGĂ ȘI CE BENEFICII ARE UN EUROPARLAMENTAR

Un europarlamentar câș­tigă lunar circa 6.200 de euro, dar primește și o serie de indemnizații, pe lângă salariu, precum cea pentru cheltuieli generale (4.300 de euro pe lună), indemnizația anuală de călătorie (maxim 4.234 de euro), în afară de rambursarea costului real al biletelor de călătorie pentru participări la evenimentele politice de la Bruxelles și Strasbourg.

MESAJUL LUI BĂSESCU PENTRU CANDIDATI ȘI TEMELE DE DEZBATERE

Vineri, în ziua începeriicampaniei pentru europar­lamentare, președintele Traian Băsescu a enunțat mai multe teme despre care consideră că ar trebui dez­bătute de către candidații la alegerile europarlamentare.Șeful statului consideră că cea mai importantă temă de abordat în dezbateri cu elec­toratul este cea a accesului României în spațiul Schen­gen, iar o altă temă impor­tantă ar fi modul în care poate fi susținută apropierea R. Moldova de Uniunea Eu­ropeană. De asemenea, în privința integrării rromilor, președintele a explicat că această problemă ar trebui să fie acceptată drept una a Uniunii Europene și nu ca una a României.

ESTE BINE DE ȘTIUT CE ACTE SUNT NECESARE PENTRU A PUTEA VOTA

Prin alegător resortisant se înțelege orice cetățean al României care are dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European. Alegătorii resortisanti sunt înscriși în listele electorale permanente. Aceștia vor pu­tea vota în 25 mai dacă au 18 ani împliniți, inclusiv în ziua de referință, și dacă au reședința sau domiciliul pe teritoriul României.

În ceea ce privește alegă­torii resortisanti, adică acei cetățeni ai României, aceș­tia trebuie să prezinte la secția de votare unde sunt arondați potrivit domiciliu­lui, unul dintre următoarele documente: -cartea de identitate; -cartea de identitate provi­zorie; -buletinul de identitate; -pașaportul diplomatic sau pașaport diplomatic elec­tronic, în cazul membrilor reprezențantelor diploma­tice; -carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

România, la solicitarea OSCE, va participa cu 7 ob­servatori pe termen scurt la misiunea de observare a alegerilor prezidenţiale an­ticipate din Ucraina, din 25 mai, a precizat MAE, la soli­citarea Mediafax.

„România, la solicitarea Biroului pentru Institutii De­mocratice (ODIHR) al Orga­nizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), va participa cu 7 observatori pe termen scurt la misiunea de observare a alegerilor prezidențiale anticipate din Ucraina, prevăzute a avea loc în data de 25 mai”, se arată în răspunsul Ministeru­lui de Externe.

Potrivit MAE, observa­torii, care se vor deplasa în Ucraina în perioada 20-29 mai, vor fi repartizaţi la secţiile de votare unde vor observa desfăşurarea pro­cesului electoral de către OSCE/ODIHR. Observatorii pe termen scurt vor fi re­partizaţi în echipe de câte 2 persoane.

Ministerul de Externe in­formează că misiunea de observare a alegerilor prezi­denţiale anticipate din Ucrai­na a OSCE/ODIHR este „cea mai mare misiune de acest gen din istoria organizaţiei, urmând a fi compusă din 900 de observatori pe termen scurt şi 100 de observatori pe termen lung”. Observatorii pe termen lung se află deja în Ucraina, din 19 martie.

PARTIDELE, ÎNTRE CEL MAI BUN ŞI CEL MAI „NEGRU” SCENARIU PENTRU EURO­PARLAMENTARE

În cel mai bun scenariu pentru ei, Alianţa PSD- PC-UNPR va lua peste 40% la alegerile europarlamentare. Astfel, cel mai probabil Vic­tor Ponta nu va mai amâna să îşi anunţe candidatura la ale­gerile prezidenţiale şi va face acest lucru la scurt timp după anunţarea rezultatelor. Dacă scorul va fi unul sub 40%, Vic­tor Ponta va insista pentru refacerea USL, în vederea turului II al alegerilor prezi­denţiale, în condiţiile în care nu poate obţine 50% plus unu din voturi bazându-se doar pe electoratul social-democrat.

Pentru partidul condus de Crin Antonescu, în cel mai bun scenariu, PNL va obţine 20% la alegerile europarla­mentare, caz în care Anto­nescu nu va demisiona de la şefia partidului şi va rămâne prezidenţiabilul PNL. Cel pu­ţin pentru o vreme. Chiar şi în această situaţie, în condi­ţiile în care scade în sondaje, există şanse ca Antonescu să cedeze funcţia de preziden­ţiabil al partidului lui Klaus Iohannis. În caz contrar, dacă PNL obţine un scor apropiat de 15%, Crin Antonescu îşi va depune demisia de la şe­fia partidului, dacă îşi va ţine promisiunea, urmând ca libe­ralii să convoace un Congres pentru alegerea unei noi con­duceri a partidului. Reface­rea USL, variantă vehiculată şi dorită de Victor Ponta, dar şi de unii dintre liderii PNL, miniştri ai guvernului Ponta II, dar intraţi într-un con de umbră, ar putea fi una dintre variantele posibile.

După formarea PMP, PDL a dat semne că se mulţumeşte cu locul II dintre partidele din Opoziţie. În situaţia în care scorul democrat-liberalilor se va apropia de cel al liberali­lor, atunci echipa lui Vasile Blaga va reuşi să se menţină la conducerea partidului. În acest caz, o alianţă cu PNL nu este exclusă. În cel mai rău scenariu pentru actuala conducere a partidului, ca şi în cazul liberalilor, dacă PDL obţine un scor apropiat de 10%, atunci convocarea unui Congres pentru alegerea noii conduceri este un scenariu foarte probabil.

În cel mai bun caz, Partidul Mişcarea Populară va reuşi să obţină un scor de două cifre la alegerile europarlamenta­re, situaţie în care PMP se va transforma într-unul dintre partidele cu greutate de pe scena politică. O alianţă cu PNL sau PDL ar fi posibilă în această situaţie, dar şi pro­punerea unui prezidenţiabil. Dacă pragul de 5% pentru eu­roparlamentare nu este atins, atunci partidului susţinut de Traian Băsescu îi va fi foarte greu să recupereze şi să de­vină un jucător important în vederea prezidenţialelor.

ALEGERILE EUROPARLA­MENTARE … PE SCURT…

1. Deciziile care se iau în PE ne influenţează masiv viaţa!

2. Nişte oameni de bună cre­dinţă în PE ar putea să resta­bilească un echilibru între influenţa mafioţilor şi intere­sele popoarelor.

3. O prezenţă scăzută la vot arată că oamenii NU au încre­dere în politicieni, ceea ce este corect, nu avem încre­dere, și ar fi bine să se vadă asta, însă dacă nu mergem la vot pierdem ocazia de a tri­mite acolo un om mai bun.

4. Dacă te duci la vot doar ca să anulezi buletinul de vot (pui ştampila pe toţi şi even­tual scrii înjurături pe buletin ca să arăţi că nu îţi place de nimeni) vei face ca prezen­ţa la vot să fie mai mare (nu prea e nimeni atent la câte buletine au fost anulate);

Sigur, atunci când votezi pentru un candidat sau pen­tru un partid sau altul, nu vei decide ţinând cont doar de sloganul sau afişele mai mult sau mai puţin inspirate. Cu toate acestea, fiecare mic detaliu alcătuieşte imaginea de ansamblu care dă pe un­deva şi măsura seriozităţii şi credibilităţii candidatului.

Voi… cu cine votaţi?

SITUAȚIA ALEGERILOR EUROPARLAMENTARE LA SUCEAVA

Organizarea alegerilor europarlamentare în judeţul Suceava costă 1,9 milioane de lei, a declarat, prefectul Florin Sinescu. El a precizat, într-o conferinţă de presă, că din această sumă, cheltuielile estimative de personal sunt de 1,57 de milioane de lei reprezentând indemnizaţii plătite membrilor secţiilor de votare, grupului tehnic şi BEJ.

 

PDL SUCEAVA

Orest Onofrei (n. 17 mai 1957, com. Marginea, județul Suceava), a fost membru al Parlamentului României în le­gislatura 2004-2008. Liderul PDL a arătat că populaţia are acum şi restanţe mari la plata impozitelor, dar şi la utilităţi şi pune traiul mai greu al români­lor pe cele 36 de noi taxe impu­se de guvernarea PSD.

El a subliniat că la milionul de locuri de muncă promis de Vic­tor Ponta ar trebui să mai fie adăugate încă câteva sute de mii de locuri de muncă ce au fost pierdute în ultimii doi ani

„Firmele facturează, statul nu le plăteşte. Guvernul stă bine în cifre, dar se împrumută şi toată lumea se plânge că e mai greu decât înainte de criză”, a spus Onofrei.

Liderul PDL Suceava a arătat că în aceste condiţii, toţi cei care sunt nemulţumiţi de guvernare ar trebui să vină la vot.

„Nu există fraudă mai mare decât să furi conştiinţa unui om, a unei comunităţi”, a mai spus Onofrei.

 

PSD SUCEAVA

Tiberius Brădăţan, director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava şi consilier local. Locul 23 ocupat pe listă este însă unul considerat neeligibil. Asta în condiţiile în care surse din PSD au creditat, la un moment da, faptul că Tiberius Marius Brădă­ţan ar urma să fie pe o poziţie ceva mai bună, dar tot neeligibi­lă şi anume locurile 18 – 20.

 

PNL SUCEAVA

Ovidiu Doroftei, în prezent unul dintre viceprimarii Sucevei (PNL), este născut la 7.07.1977. Absolvent de Ştiinţe Economice, a lucrat în companii multinaţio­nale, în funcţie de execuţie şi conducere, în compartimentul “Vânzări”. A fost director al Can­celariei prefectului de Suceava, prefect de Suceava, fost director TV Plus Suceava.

GRUPURILE POLITICE DIN PARLAMENTUL EUROPEAN

 

Dat fiind că, în momentul în care votați un europar­lamentar, nu votați de fapt PSD, PNL, PDL sau alt par­tid românesc, e bine să știți care sunt grupurile politice din Parlamentul European:

Partidul Popular Euro­pean reunește formațiuni de orientare conservatoare, creștin-democrată sau, mai general, de centru-dreapta. La ora actuală este cea mai puternică forță politică din Parlamentul European și din rândurile sale provin atât Președintele Consiliului Eu­ropean, cât și cel al Comisi­ei Europene. Trei formațiuni politice românești au repre­zentanți în acest grup din Parla­mentul European – PDL, UDMR și Mișcarea Popu­lară. De aseme­nea, PNȚCD face parte din acest grup, dar în clipa de față țărăniștii nu au niciun ales la Strasbourg.

Alianța Pro­gresistă a Socia­liștilor și Demo­craților este al doilea grup ca mărime și repre­zintă partidele social-democra­te, printre care și PSD din țara noastră.

Alianța De­mocraților și Li­beralilor pentru Europa (ALDE) este compusă din două eu­ropartide, cel liberal și cel democrat. Din România face parte din acest grup PNL

Verzii/Alianța Liberă Eu­ropeană e numele grupului politic ce reunește ecolo­giștii și partidele regionale. Europarlamentarul indepen­dent Lazslo Tokes a aderat în 2008 la acest grup, după ce a fost refuzat de popu­lari, la care a revenit ulte­rior.

Conservatorii și Refor­miștii Europeni sunt un grup reprezentând partide con­servatoare care pledează împotriva federalismului și a creșterii rolului Uniunii Europene.

Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică este grupul socialiștilor și comu­niștilor europeni. Aceștia au în comun ideologia antica­pitalistă, cer o schimbare radicală a UE și doresc des­ființarea NATO.

Europa Libertății și De­mocrației este grupul drep­tei și mai ales extremei drepte, care este ostil UE și integrării europene.

În fine, există peste 30 de parlamentari europeni neîn­scriși în vreun grup, printre care și trei români. Este vorba de cei doi europar­lamentari ai PRM și despre Adrian Severin, care a fost exclus din grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților în 2011, după scandalul lansat de ziarul „Sunday Times”.

La ora actuală, țara noas­tră are 33 de reprezentanți la Strasbourg, însă din 2014 va avea doar 32, după ce locurile se vor redistribui ca urmare a aderării Croației la UE, dar și a scăderii nu­mărului de locuitori ai țării.

Sabina TIPA