– Doamnă primar, care ar fi cel mai important proiect cu care aveţi şansa a vă mândri?
– Berchişeştiul este o comună tânără, refondată în anul 2005, în urma apariţiei Legii 67 din aprilie 2005. Ea s-a desprins din comuna mare Drăgoieşti, aceasta având statut de comună de sine stătătoare până în anul 1958. Berchişeştiul este aşezat pe malul stâng al râului Moldova, fiind străjuit în partea de nord de pădure – Obştea de pădure Berchişeşti şi Corlata. Este o așezare frumoasă, fiind comuna mea natală, cu oameni gospodari, oameni harnici, adevăraţi bucovineni. În Berchișești își desfășoară activitatea două școli și trei grădinițe. Trebuia să fac o scurtă introducere, m-aţi luat prea din scurt… Aşadar… Cel mai important proiect pe care l-am derulat în comuna Berchişeşti, este alimentarea cu apă, prin care am extins această utilitate cu încă 7 km faţă de ceea ce a fost cuprins în programul „Alimentare cu apă la sate”, proiect finanţat de Ministerul Lucrărilor Publice. Vreau să vă spun că locuitorii comunei Berchişeşti au alimentare cu apă curentă de 10 ani, lucru extrem de important pentru o comună. De altfel, a fost prima investiţie în activitatea mea de primar. În anul în care am recepţionat această investiţie, am început un alt proiect de importanţă deosebită pentru copiii acestei comune, Şcoala cu clasele I-VIII, o şcoală modernă, frumoasă, cu toate dotările necesare. Am fost extrem de fericită când am recepţionat această lucrare, deoarece locuitorii comunei visau la o şcoală nouă, încă din anul 1960, însă lucrul acesta nu a fost cu putinţă din cauza lipsei de teren. Atunci oamenii satului s-au adunat şi au produs cărămidă în partea de sus a satului, unde se găseşte argilă corespunzătoare pentru producerea cărămizii. Am apreciat în mod deosebit acest efort al dumnealor, însă, cu toate acestea, visul dumnealor a devenit realitate abia în noiembrie 2004, când am început lucrările de săpături a fundaţiei. Am finalizat greu această lucrare, fiind o investiţie mare, însă acum copiii învaţă în condiţii foarte bune, moderne, şi sunt convinsă că mulţumiţi sunt şi profesorii, dar nu în ultimul rând şi părinţii. Este lucrarea mea de suflet, aş putea spune…
– Sunteţi mândră. Şcoala e o bijuterie…
– Nu mândră, ci foarte mândră. E o construcţie nouă, iar Berchişeştiul aştepta de ani de zile o şcoală nouă. S-au făcut demersuri încă de pe vremea ailaltă, prin anii ’70 – ’80, când inimoasa directoare Minodora Ciotină a tot încercat să obţină aprobările necesare… Nu s-a putut atunci. S-a putut acum… Am început cu forţe proprii şi cu contribuţie locală amenajarea grădiniţei. Şcoala veche, acolo unde şi-au făcut cursurile generaţii întregi de elevi, o transformăm în grădiniţă, prin compartimentarea şi modernizarea acesteia. Sper ca, în anul 2014, copiii să înceapă cursurile în noua clădire, deoarece vechea grădiniţă este o clădire cu ceva ani în spate, şi care, de-a lungul vieţii sale a avut statut de cârciumă, apoi casă de naşteri, apoi dispensar medical, şi, într-un final, grădiniţă.
– Frumos… La canalizare cum staţi?
– O lucrare extrem de importantă este canalizarea şi staţia de epurare, lucrare pe care sperăm să o putem recepţiona anul acesta, fiindcă pe parcursul lucrărilor au apărut nenumărate probleme. Pentru a putea finaliza acest proiect, mai avem nevoie de 397.000 lei şi sperăm ca domnul preşedinte al CJ, Cătălin Nechifor, să ne prindă în lista cu investiţii nefinalizate, care corespunde Hotărârii de Guvern prin care se vor aloca bani pentru finanţarea lucrărilor începute şi nefinalizate. Mai avem aproximativ 5 % din lucrare pentru a putea recepţiona investiţia. – Doamne ajută! Ştim că, în 2012, aţi finalizat o lucrare, emblemă a comunei… – Dacă vă referiţi la Centrul Cultural „Florin Piersic”, din Corlata, o construcţie frumoasă, impresionantă pentru cei care o vizitează, aşa este. Știți că Florin Piersic și-a petrecut copilăria, o mare parte din ea, la Corlata… Construcţia a fost realizată în semn de respect şi de mulţumire pentru echipa de dansatori ai formaţiei „Cerbul”- formaţie cu multă vechime, care a fost înfiinţată de regretatul învăţător şi instructor Viorel Piersic, în anul 1978. Acest grup de bărbaţi a reprezentat publicul ani de zile, după care, o perioadă de aproape 10 ani, a făcut o pauză şi s-a reactivat în anul 2000, când, împreună, am prezentat programe artistice în multe din localităţile ţării şi în străinatate.
– Doamnă primar, era în Duminica Mare, în 2012, şi genialul „ciocoflender” Piersic, ce este şi cetăţean de onoare al Corlatei, s-a bucurat enorm…
– Cum să nu se bucure… În 2000, l-am primit într-un cămin cultural bătrânicios, tern. Clădirea era extrem de veche. I-am promis că îl vom primi în altă clădire.. A fost, cum spuneţi, un mare eveniment, unde s-a adunat toată suflarea. Ei, multe se pot spune… Căminul acesta, ganţ, modern, care are onoarea de a-i purta numele lui Florin Piersic, este în primul rând pentru oamenii din Corlata, pentru viaţa cultural – artistică a acestei localităţi. Formaţia de dansuri „Cerbul” are la activ numeroase distincţii naţionale şi internaţionale. Ei bine, prin 2001, participăm noi la „Întâlniri bucovinene”, la Cernăuţi. Şi ne propunem să facem un schimb de experienţă cu cei de acolo… Când am văzut în ce condiţii ne-au primit, întorşi acasă în ceea ce denumeam noi cămin cultural, nici nu i-am mai invitat la noi… În 2007, prin cofinanţare de la Ministerul Culturii, am demarat construcţia. Pe 3 iunie 2012, am făcut recepţia unei clădiri noi, elegante, frumoase.
– Berchişeştiul are oameni cu care se mândreşte. Aveţi şi un turneu de rugbi care poartă numele unui căpitan al unui club important al ţării.
– Nu vă feriţi de cuvinte. Este căpitanul echipei de rugbi Steaua Bucureşti. Este bine de menţionat faptul că în comună avem Turneul de minirugby „Viorel Lucaci”, ajuns la a 3-a ediţie. Tinerii au nevoie de exemple, de sport. De altfel, avem un proiect aprobat pentru baza sportivă încă din 2008-2009, însă nu am primit banii necesari. Cred că îl vom redepune pe o linie nouă de finanţare.
– Că veni vorba de tineri…
– Vreau să menţionez că beneficiem de un program al Ministerului Comunicaţiilor, prin care a fost înfiinţat un cabinet de informatică la şcoală, punct de informare pentru cetăţeni. La ora actuală, mulţi dintre tinerii satului beneficiază de internet gratuit, prin instalarea de către primărie a unei antene. Tot pentru tineri am organizat un program de şcolarizare a 26 de persoane pentru cursuri de bucătari, a 30 de persoane pentru cursuri de manager de proiect şi a 30 de persoane pentru cursuri de Competenţe IT… Pentru tinerii din comună, am decis, împreună cu Consiliul Local, să concesionăm aproximativ 80 de parcele, în vederea construcţiei de locuinţe. Astfel încât, în decembrie 2013, am recepţionat extinderea de reţea electrică şi un post de transformare pe o lungime de 1,51 km. Cu eforturi mari, am reuşit să dăm în funcţiune această reţea de alimentare cu energie electrică.
– Unde se reculeg cei de vârsta a treia? Copiii mici au unde se juca? – Un proiect foarte important pentru comuna noastră este proiectul Parcuri, finanţat de Agenţia Fondului de Mediu. Am amenajat patru suprafeţe de teren situate în intravilanul comunei, care, la momentul începerii proiectului, nu aveau utilitate, cu bănci, trotuare, spaţii de joacă pentru copii. – Ce alte proiecte aveţi în derulare?
– Am depus la GAL – Confluenţe Nordice o documentaţie pentru proiect integrat: drum asfaltare, pe o lungime de 900 m, şi costume naţionale pentru copiiformaţia Şcolii şi costume noi pentru formaţia „Cerbul”, proiect care momentan se află în faza de analiză. Dar unul dintre cele mai importante proiecte se va derula primăvara aceasta, şi anume asfaltarea a 6 km de asfalt, care începe din faţa Primăriei şi se va termina la ieşire din localitatea Corlata, la intersecţia cu DJ 2009 C. A fost un drum anevoios, ca să zic aşa, am terminat cu greu licitaţia, fiind 7 firme mari participante. Am semnat şi contractul de execuţie, rămânând acum doar să fie vreme bună, să putem începe lucrările. Menţionăm încă un proiect care se află pe lista Ministerului Dezvoltării, şi anume: extinderea alimentării cu apă în Corlata.
– Mulţumim de interviu şi felicitări sincere!
A consemnat Mugur GEU