Vocea satului nemtean

Satul românesc a ascuns simplitatea și sinceritatea țăranului, însă, acesta, dacă a fost provocat nu s-a sfiit să își dea frâu liber trăirilor, cu riscul de a supăra sau a fi supus el însuși criticilor. Așa s-a întâmplat și în câteva sate din județul Neamț, unde am întâlnit câțiva oameni, care, în simplitatea și bunul lor simț, au dorit să ne răspundă provocărilor. Așadar..

Aglaia din satul Poienari:

„Viața cu mine a fost aspră, dar chiar și așa îi mulțumesc lui Dumnezeu că am ajuns până aici, chiar dacă a trebuit sa îmi înmormântez o fată, iar eu la rândul meu am fost de mică orfană”. Îmi povestește cu o detașare despre tot ceea ce a trăit și prin câte a trecut, o femeie mărunțică și firavă, peste care pare că timpul s-a oprit pe fața ei la 60 de ani, deși, îmi spune că are mai mult de atât.

Nea Mihai din satul Ruginoasa:

„ Avem primar tânăr acum și e gospodar, au mai fost și alții, dar el e băiat bun, e în putere, trebuie să facă multe și are timp. Și nu îmi pare rău că l-am votat, că deh, lui i-am dat votul. A făcut treabă bună, însă mai are vreme să facă și mai multe, că deh, oamenii cer, au nevoie, ba de una, ba de alta, dar oare toate or sta la mâna primarului?”

Aurica Sfrija, Poienița, comuna Poienari:

„Eu știu din copilărie, că înainte de Paști, în Joia Mare se vopseau ouăle, și toate se făceau roșii, ca sângele lui Hristos. Acum e ușor, cumperi vopsea și în câteva minute sunt gata, dar înainte le făceam cu ceapă roșie, ieșeau frumoase și atunci și erau fără chimicale, bio, cum aud că le spun acum. Azi, fiecare le vopsește cum are chef și timp, atunci era altfel, era o bucurie când venea Paștele, aveam hăinuțe noi, ne cumpăra mama. Mai toți părinții ne duceau la târg să ne ia una alta, încălțări sau câte o rochiță…”
Pentru că luna aceasta vor fi alegeri europarlamentare, am dorit să aflu, la sate ce știu despre ele și dacă vor merge la vot. Iată ce au spus:

Moș Gheorghe, com. Botești:

„Europarlamentare? La ce bun? Să se voteze între ei, pentru lefuri, că nouă ce să ne dea. Pe vremuri îl aveam pe Ceaușescu și dacă nu aveam ceva, pe el îl blestemam, acum, degeaba, sunt mulți și ce folos? Nu știu de ele, am auzit pe la aparat, dar nu știu ce înseamnă, o fi ceva prin altă țară și de ce merg și românii acolo? Nu merg la vot, nu cunosc, o să vedem ce ne spune primărița.”

Catinca lui Fodor:

„Merg maică la vot, de ce să nu merg, că așa trebuie. Nu știu pe cine trebuie să votez, dar mă lămuresc eu. Nu știu ce sunt alea euro, cum le zici matale? Zic așa după mine, or fi oameni de stat, oameni mari, deh ce să-i faci, trebuie aleși și ei, că poate om trăi mai bine, aștia tineri, că eu, mi-am trăit vremea mea…”

Agripina din Girov:

„Ei, alte alegeri, de unde, în noiembrie, atunci alegem președintele, acum pe cine să votăm? Parlamentarele astea sunt pentru alții, nu pentru noi, că nu știu să facă ceva pentru noi, la noi cine ajunge? Vin cu toții la alegeri și ne spun multe, promit și pe urmă ei își iau banii și noi rămânem tot săraci. Ei, pe vremuri nu era așa, a fost greu și atunci, am avut războaie, boli, am trăit foametea, dar parcă acum, văd și eu la copchii mei că e tare greu. Vine sfârșitul maică…”

Nea Vasile din Pâncești:

„Știu și eu ce sunt și euro astea. Or fi pentru Europa, că deh suntem și noi membri, dar nu ne ajută cu nimic. Pentru noi, primarul e important că e aici, e de-al nostru, da, e om gospodar și face treabă bună. Cu școlile, cu drumurile, avem și o fabrică, tot primarul a adus-o , mare lucru, e bine. Cu votul, știu și eu, o să văd, dacă trebuie și e musai, mergem, mergem și la parlamentare.”
În mare, acesta a fost un scurt periplu prin câteva din satele nemțene. Au viața lor, grijile lor și înțeleg ce vor din puținul care li se explică. Cu toate acestea, țăranul român a uimit prin sinceritate și bun simț.

Simona VASILIU