Herghelia Lucina – Coltul de rai de peste dealuri

Mă îndoiesc că există vreun sucevean care să nu fi auzit măcar în treacăt de Herghelia Lucina, la fel cum mă îndoiesc că toţi cei ce-au vizitat-o au plecat fără regret că nu au stat mai mult.
Situată în Obcinile Bucovinei, la întălnirea Bucovinei cu Maramureșul trebuie să o vizitaţi pentru a-i observa măreţia. Poate doar așa vă veţi crede ochilor. Cu căi de acces dinspre Moldova –Suliţa, comună de care și aparţine, Lucina surprinde ochiul în mod plăcut atât pe timp de vară, dar și pe timp de iarnă, pentru că aici totul rămâne natural, autentic și nemaiîntâlnit. Vara, marea de verde vă încântă privirea, ștergând parcă cu buretele toate amintirile și gandurile stresante, în timp ce iarna văile sălbatice se pierd sub pătura albă de zăpadă.

Vizitând-o și iarna și vara, așa cum am făcut-o eu, vă veţi convinge că indiferent de anotimp, Herghelia Lucina este o alegere bună pentru un week-end la munte. Este un loc încărcat cu istorie, iar aceasta pare ca s-a combinat atât de bine cu mediul natural, încât despărţite nu ar mai putea exista.
Pe vremuri, înainte de 1989, aici locuiau aproape 2000 de persoane, mutate cu copil, căţel și purcel aici de către tovarășul Ceaușescu, pentru ca bărbaţii care ingrijeau de cei peste 1000 de cai să nu fie nevoiţi să facă naveta între Lucina și Moldova-Suliţa.

Bineînţeles, după anii 90 patrimoniul satului-herghelie s-a diminuat, iar treptat, oamenii au plecat înapoi în sat în căutarea unui alt loc de muncă. Așa că au rămas puţin peste 30 de oameni care se ocupă de îngrijirea cailor. Cu toate acestea, cei care au rămas sunt bucuroși de dedcizia lor, sau de cea a părinţilor lor, pentru trebuie menţionat aici lucrează bărbaţi care sunt fii celor ce au ieșit la pensie din cadrul Hergheliei Lucina. Am cunoscut câţiva dintre ei, și nu am auzit vreunul spunând că ar vrea să plece, ci mai degrabă ar vrea să vadă herghelia înflorind din nou. ” E adevărat, de câţiva ani încoace, de când s-a schimbat conducerea, situaţia s-a îmbunătăţit vizibil, iar turiștii vin parcă cu mai mare interes”, mi-a spus unul dintre îngrijitori, așa, ”mai pe aia dreaptă”, astfel încât nu pot decât să-l cred. De la înfiinţarea ei şi până în anul 1914, herghelia a aparţinut Imperiului Austro-Ungar, împreună cu herghelia Rădăuţi.

Cătălina C.